.ro
Vorba dulce mult aduce
.en
Honey catches more flies than vinegar
Archive for the ‘.en’ Category
Bate fierul cât e cald
October 7, 2008.ro
Bate fierul cât e cald
.it
Batti il ferro quando è caldo
.en
strike while the iron is hot
Căutam cu totul altceva in italiană şi am dat de lista aceasta de proverbe italiene la italiansrus. Amuzant cit de multe proverbe sună româneşte 
Leapşa
September 27, 2008.ro
Copiii sunt asezati în cerc. Unul dintre ei alege “leapsa” prin numãrare:
Una, douã, hai ca plouã;
Trei, patru, hai la teatru;
Cinci, sase, spalã vase;
Sapte, opt, suflã-n foc;
Nouã, zece, un pahar cu apã rece,
Pentru omul care trece,
Si-o cafea amarã,
Iesi, te rog, afarã!
Copilul la care s-a terminat ultima silabã, devine “leapsa”.
Leapsa pe cocotate
În timpul jocului copiii se deplaseazã liber pe suprafata de joc. Ei sunt atenti la leapsa, sã nu fie atinsi în timp ce stau pe sol. Când sunt în primejdie sã fie atinsi de leapsã, ei trebuie sã se cocoate pe o bancã, pe o buturugã, pe o ladã sau pe alte obiecte plasate de la început pe terenul de joc. Copilul care este atins înainte de a se cocota pe unul din obiectele enumerate mai sus, devine “leapsã”.
Leapsa în cerc
Copiii se deplaseazã pe circumferinta unui cerc în aceeasi directie, spre dreapta sau spre stânga, repetând cuvintele: “Pe mine nu mã poate prinde!”
În centrul cercului se plaseazã un copil care este “leapsa”. La semnalul de începere a jocului, toti copiii aleargã într-un spatiu limitat, fixat dinainte, iar “leapsa” aleargã sã atingã unul dintre copii. Cel urmãrit, dacã reuseste sã se ghemuiascã înainte de a fi atins, scapã. Dacã urmãritorul îl atinge spunând “leapsa”, ei schimbã rolurile si jocul continuã.
.en
“Leapsa” has a Romanian ethimology. It means to hit someone. We think that could be a version of the “Tag” game. The children stand in a circle. One of them chooses the “leapsa” by a counting out rhyme:
One, two the sky is blue;
Three, four go to the door;
Five, six, crosses and ticks;
Seven, eight don’t have late;
Nine, ten, a glass of cold water
For the man in sweater
And a bit of cheese
Get out, please!
One, two, tell the true,
Three, four open the door,
Five, six, can you fix?
Seven, eight, sorry, I’m late,
Nine, ten you start the game!
The child on which the last syllable falls becomes “leapsa”.
The Perching “Leapsa”
During the game, the children are free to move on the playing area. They must avoid the “leapsa” to touch them when they are on the ground. When they are in danger to be touched, they must perch on bench, a box, a tree-stump and other objects on the playing area. The child who is touched before perching becomes “leapsa”.
“Leapsa” In Circle
The children are moving in a circle in the same direction repeating the following words: “He can’t catch me!” The child who is “leapsa” stays in the center of the circle. At the starting signal, all the children start to run on a limited area and the “leapsa” tries to touch one of them. If the one who is chased crouches in time, before being touched, he/she is safe. If the chaser touches him, and says “Leapsa!”, they change the roles and the game goes on!
Una, două
September 27, 2008Una, două, hai ca plouă!
Trei, patru, hai la teatru!
Cinci, şase, spală vase!
Şapte, opt, suflă-n foc!
Nouă, zece, un pahar cu apă rece,
Pentru omul care trece
Şi-o cafea amară
Ieşi, te rog, afară!
Din jocul de copii Leapşa
English Nursery Rhyme: One, Two, Buckle My Shoe
One, two, buckle my shoe
Three, four, shut the door
Five, six, pick up sticks
Seven, eight, lay them straight
Nine, ten, a big fat hen
Eleven, twelve, dig and delve
Thirteen, fourteen, maids a’courting
Fifteen, sixteen, maids in the kitchen
Seventeen, eighteen, maids a’waiting
Nineteen, twenty, my platter’s empty …
Păstorul mincinos
September 27, 2008După Esop
Unui păstor plictisit de singurătate îi veni idea să strige după ajutoare, insinuând că turma de oi i-a fost atacată de lupi. Câţiva săteni au sărit în ajutorul lui, dar au văzut că era doar o glumă. Cu toate că sătenii îl dojeniră, păstorul mai repetă aceastã glumă, văzând că e o distracţie interesantă. A treia oară, când lupii au atacat într-adevăr turma de oi, nimeni din sat nu a mai intervenit. Păstorul a rămas fără câteva oi.
Morala: Ulciorul nu merge de multe ori la apă!
Boul-de-noapte şi Pisicuţa
May 23, 2008
de Edward Lear
Boul-de-noapte şi Pisicuţa
I
Boul-de-noapte şi Pisicuţa o porniră pe mare
Într-o frumoasă barcă de a mazărei culoare,
Cu ei luară ceva miere şi mulţi gologani,
Înveliţi într-o hîrtie de cinci lire.
Boul-de-noapte stelele de deasupra-i privea
În timp ce la o mică chitară cânta:
“Oh, adorabilă pisicuţă ! Oh, pisicuţă, dragostea mea,
Ce pisicuţă frumoasă eşti tu,
Eşti tu,
Eşti tu!
Ce pisicuţă frumoasă eşti tu!”
II
Pisica îi zise Boului-de-noapte: “Tu, pasăre aleasă !
Cât de dulce fermecătoare îţi este a ta cântare!
Să ne căsătorim ! Prea lungă ne fu aşteptarea:
Dar, cum să facem rost de o verighetă, oare ?”
Şi astfel navigară departe, timp de un an şi o zi,
Până ajunseră în ţinutul Bong-tree,
Iar acolo, un Purceluş într-o pădure stătea,
El la rât un belciug purta,
La rât,
La rât,
El la rât un belciug purta.
III
“Purcelule dragă, nu ai vrea inelul tău pe un şiling să-l vinzi?”
“Ba da, vreau!”, Purcelul le zise.
Astfel cu inelul plecară şi chiar a doua zi fură căsătoriţi
De Curcanul ce în deal vieţuieşte.
Biftec tartar şi felii de gutuie cinară,
Pe acestea cu o furculingură le mâncară;
Şi ţinându-se de mână, pe colina de nisip
Dansară în lumina lunii,
A lunii,
A lunii,
Dansară în lumina lunii.
Translated by Framboise (Berberber forum)
DO RE MI
April 25, 2008
From The Sound of Music
Romanian translation: Cântecul gamei
Let’s start at the very beginning
A very good place to start
When you read you begin with A-B-C
When you sing you begin with do-re-mi
Do-re-mi, do-re-mi
The first three notes just happen to be
Do-re-mi, do-re-mi
Maria:
Do-re-mi-fa-so-la-ti
spoken Let’s see if I can make it easy
Doe, a deer, a female deer
Ray, a drop of golden sun
Me, a name I call myself
Far, a long, long way to run
Sew, a needle pulling thread
La, a note to follow Sew
Tea, a drink with jam and bread
That will bring us back to Do (oh-oh-oh)
Maria and Children:
(Repeat above verse twice)
Maria:
Do-re-mi-fa-so-la-ti-do
So-do!
Maria:(spoken)
Now children, do-re-mi-fa-so and so on
are only the tools we use to build a song.
Once you have these notes in your heads,
you can sing a million different tunes by mixing them up.
Like this.
So Do La Fa Mi Do Re
spoken Can you do that?
Children:
So Do La Fa Mi Do Re
Maria:
So Do La Ti Do Re Do
Children:
So Do La Ti Do Re Do
Maria:
spoken Now, put it all together.
Maria and Children:
So Do La Fa Mi Do Re, So Do La Ti Do Re Do
Maria:
spoken Good!
Brigitta:
spoken But it doesn’t mean anything.
Maria:
spoken So we put in words. One word for every note. Like this.
When you know the notes to sing
You can sing most anything
spoken Together!
Maria and Children:
When you know the notes to sing
You can sing most anything
Doe, a deer, a female deer
Ray, a drop of golden sun
Me, a name I call myself
Far, a long, long way to run
Sew, a needle pulling thread
La, a note to follow Sew
Tea, a drink with jam and bread
That will bring us back to Do
Do Re Mi Fa So La Ti Do
Do Ti La So Fa Mi Re
Children:
Do Mi Mi
Mi So So
Re Fa Fa
La Ti Ti
(Repeat above verse 4x as Maria sings)
Maria:
When you know the notes to sing
You can sing most anything
Maria and Children:
Doe, a deer, a female deer
Ray, a drop of golden sun
Me, a name I call myself
Far, a long, long way to run
Sew, a needle pulling thread
La, a note to follow Sew
Tea, a drink with jam and bread
That will bring us back to
Maria:
Children:
Do . . . So Do
Re . . . La Fa
Mi . . . Mi Do
Fa . . . Re
So . . . So Do
La . . . La Fa
Ti . . . La So Fa Mi Re
Ti Do - oh - oh Ti Do — So Do
