de Grigore Vieru
CĂRTICICA ROMÂNEASCĂ DE COPII
CARTEA PREŞCOLARULUI – versuri şi cântecele
(selecţiuni)
Moto:
Cel care se teme de Domnul
cinsteşte pe mama sa.
Biblia
Învaţă de mititel
Şi ţi-a fi mai uşurel.
Folclor
ALBINA
Zum-zum-zum, cu mare zor,
Unde vreau acolo zbor.
Nu mă-ntreabă nici un om
Ce caut la el în pom.
ALBINUŢA
- Albinuţă mititea,
Semeni cu măicuţa mea,
Semeni cu măicuţa mea!
- Drept, copile, tot aşa,
Aleargă şi maica ta,
Aleargă şi maica ta!
- Albinuţă, cum lucrezi?
Colo-n stup nimic nu vezi,
Colo-n stup nimic nu vezi!
- Fagurul şi cu mierea
Luminează casa mea!
Luminează casa mea!
URSUL
Ursul prin pădure umblă,
Ursuleţul stă la umbră
Şi bea apă din urcior.
- Ce căldură! Mor-mor-mor!
URSULEŢUL
Martinel primi în dar
Un frumos abecedar.
„Învaţă de mititel
Şi ţi-a fi mai uşurel!”
Ursuleţul se sili
Să-l înveţe într-o zi.
Tatăl zise: „Mai încet,
Te mai joacă prin făget.
E destul, aş socoti,
Câte-o literă pe zi.
Ştii zicala cu răbdarea?
Cu răbdarea treci şi marea!”
OUL
Am găsit în prag un ou,
Ouşorul este nou.
Nou ca roua de sub stele,
Cald ca gura mamei mele.
CÂNTECUL OCHILOR
- Unde-aţi fost voi, ochişori?
- În pădure, după flori!
Ochişorii le găseau
Mânuţele le strângeau.
- Unde-aţi fost voi, ochişori?
- Mingea am jucat în zori!
Ochişorii o vedeau,
Picioruţele-o loveau.
- Unde-aţi fost voi, ochişori?
- După fragii roşiori!
Ochişorii îi căta
Şi guriţa îi mânca.
- Cum o duceţi, ochilor?
- Bine-o ducem, florilor!
De măicuţa sărutaţi,
Cu tăicuţa mângâiaţi!
NUMĂRĂTOARE
Unu, doi, trei,
Strângem flori de tei.
Patru, cinci, şase,
Florile miroase.
Şapte, opt, nouă,
Zece pomi cu rouă!
FLUTURAŞII
Fluturaşii numărau
Câte flori pe văi erau.
Fâl-fâl acolo, fâl-fâl ici,
Unu, doi, trei, patru, cinci!
Şase, şapte, opt şi nouă,
Vine seara cea cu rouă.
Cum să le numeri pe toate?
Nici albina nu le poate!
MELCUL
- Unde mergi tu, melcule?
- Merg la mare, mielule!
- Cum e marea, melcule?
- Este mare, mielule!
BUNĂ DIMINEAŢA
Bună dimineaţa,
Ochişorii mamei
V-am dorit aşa de mult
M-am trezit să vă sărut,
Ochişorii mamei,
Bună dimineaţa.
Bună dimineaţa,
Gura mamei dulce!
Te-am dorit aşa de mult,
Bună dimineaţa,
Mâinile măicuţei!
V-am dorit aşa de mult
M-am trezit să vă ajut.
TROMPETA
Toma o trompetă are,
Cântă fără încetare.
Şi cucoşul are una
Dar nu cântă-aşa întruna.
GHICI
Pe valea cea rourată
Trece-o fiară-mbourată,
Pe la şolduri tot cu bolduri
Pe la nări cu lumânări.
(Tractorul)
TATA
Masa este gata
Florile, florile,
A venit şi tata
Florile, florile.
Mama este bucuroasă
Florile, florile,
Că suntem cu toţi acasă.
Florile, florile.
Cuţu pe la poartă,
Florile, florile,
La nimeni nu latră,
Florile, florile!
Cuţu ştie foarte bine,
Florile, florile,
Că e tata lângă mine,
Florile, florile!
RACUL
Racul este croitor,
Meşter bun şi silitor.
Coase fuste şi răţuşte,
Băsmăluţe la broscuţe.
RÂNDUNICA
Toată ziua, fâl-fâl-fâl!
Să-i fie puiul sătul.
Zboară ici, zboară colea,
Dor li-i puilor de ea.
Plouă, plouă, plici-plici-plici!
Bucuroşi sunt puii mici,
Că mămica-n cuibuşor
Va şedea mai multişor.
LILIACUL
Lumea liliac le-a spus –
Unul jos, altul sus.
Cel de sus e zburător
Cel de jos înfloritor.
LUNĂ, LUNĂ NOUĂ!
Lună, lună nouă!
Uite flori cu rouă!
Una, două, trei,
Rupe câte vrei!
Luna le miroase,
Spune că-s frumoase!
Ah, le-ar rupe ea –
N-are cui le da!
CUCUL ŞI COCOŞUL
Cine bine va cânta,
Un covrig va câştiga.
„Cu-cu! Cu-cu! Cucurigu!”
Oare cui să-i dăm covrigu !?
GHICI
Are foi şi nu e pom,
Îţi vorbeşte ca un om.
(Cartea)
NUCA
Patru fraţi
Îngemănaţi
Prinşi la joc
Într-un cojoc.
PROVERB
În pământul negru
Se face pita albă.
NUCUL
Nucule, frumosule,
Nucule, umbrosule!
Bate ramul verde-n geam
Dulce-dulce ca un neam,
Dulce-dulce ca un neam!
Deschide-te, geamule,
Intră-n casă, ramule
Ca doi fraţi la geam vom sta,
Pe mama vom aştepta,
Pe mama vom aştepta!
ZICEŢI REPEDE
Găină nouă
Ouă ouă
Nouă ouă nouă.
ZILELE SĂPTĂMÂNII
Luni, marţi, miercuri, joi,
Curge izvoraşu-n văi,
Luni, marţi, miercuri, joi!
Vineri, sâmbătă,
Izvoraşul nu mai stă,
Vineri, sâmbătă!
Sapă, lunecă,
N-are nici duminică,
Nici duminică!
SOARE, SOARE
Soare, soare, frăţioare,
Hai dă drumul la izvoare,
Scoate iarba din ţărână
Spune păsării să vină!
GHICI
Am un bulgăre de unt,
Cu el toată lumea ung.
(Soarele)
CÂNTECUL SOARELUI
Soare-soare, domn bălai,
Spune, câte raze ai?
- Zău că nu ştiu, măi nepoţi,
Câte am, ajung la toţi!
Soare-soare, domn frumos,
A câţi dai lumină jos?
- Nu ştiu, eu mă socotesc
Pe câţi mângâi şi-ncălzesc!
GHICI
Multe fire de argint
Leagă cerul de pământ.
(Ploaia)
PUIUL
- Ce ai, puiu? Nu vrei mei?
- Am pierdut pe fraţii mei.
- Cum arată?
– Toţi gălbui.
-Cum îi cheamă?
– Pui-pui-pui!
ELEFANTUL
Elefantul Eli Fant
E un mare muzicant!
Trompa e trombonul lui,
Nuntă fără dânsul nu-i!
EDUCATOAREA
Cu glas dulce, cu glas dulce
Şi de bunătate plin,
Ea în jurul ei ne strânge,
Ne jucăm frumos, citim.
Cine-i oare, cine-i oare?
Draga mea educatoare!
Nu putem, de bună seamă,
De ea să ne despărţim.
Ne iubeşte ca o mamă,
Cine-i oare, cine-i oare?
A noastră educatoare!
IZVORUL
N-am văzut nici un izvor
Cu lăcată ori zăvor.
El, încet ori repede
Sparge orice lespede.
GHICI
Am o iconiţă roşie,
Şade lipită de perete,
Nimeni n-o ştie
Numai eu şi Dumnezeu.
(Inima)
IZVORAŞUL
- Unde-alergi tu, izvoraş?
- Către mare, copilaş!
- Când dormi, frate izvoraş?
- Niciodată, copilaş!
- Ce curat, ce limpede
Eşti tu, izvoraşule!
- Păi, îmi place-a alerga,
Eu de-aceea sunt aşa!
DEGETARUL
Zece fraţi brodează-n pat,
Unul este împărat,
Poartă coroniţă-n cap,
Dar şi el e ocupat!
DRUMUL
Drag mi-i drumul de pădure,
Că te duce drept la mure.
Drag mi-i drumul de câmpie
Că te duce drept la vie.
Drag mi-i drumul cel de munte –
Duce la oiţe multe.
Drag mi-i drumul de pe coastă –
Duce la căsuţa noastră.
GHICI
Am o fată
Când o iau în braţe, ţipă,
Când o las, tace.
(Vioara)
VACA
Are coarne cumincioare
Şi copite liniştite.
Ce mănâncă? Iarbă-adâncă!
Ce ne-aduce? Lapte dulce!
VEVERIŢA
Veveriţa a zburat
Hop, hop, hop!
Că pe stele a zburat,
Hop, hop, hop!
Că zbura din stea în stea,
Hop, hop, hop!
Şi alune nu găsea
Hop, hop, hop!
Tot sărind aşa c-un coş,
Hop, hop, hop!
A căzut din cetin jos,
Hop, hop, hop!
GÂSCA
Gâscă, gâscă, ga-ga-ga!
Ce tot strigi, nu mai striga,
Că te-aude vulpea rea
Şi-o să vină să te ia!
GRAIUL MEU
Drag îmi este graiul
Ca un cer cu stele,
Vorbe mângâioase:
Neamuri ale mele.
Graiul meu, graiul meu,
Ca un cer cu stele,
Graiul meu, graiul meu,
Neamuri ale mele!
Ia vezi tu ce sunet,
Ce mireasmă are!
Parcă-nfloare teiul,
Parcă trec izvoare!
Graiul meu, graiul meu,
Ce mireasmă are!
Graiul meu, graiul meu,
Parcă trec izvoare!
CEASUL
Tic-tac, tic-tac,
Ziua, noaptea, eu nu tac.
Mititel, îmi pare bine,
Se ia lumea după mine.
PROVERB CHINEZ
Mai bine să laşi copilului o carte
Decât un urcior cu galbeni.
CIOCĂNITOAREA
A venit din crâng un cuc
La ciocănitoare-n nuc:
- Ia vezi tu, ciocănitoare,
Ceasul meu ce are oare?
Meşteriţa, cioc-cioc-cioc,
Ceasul desfăcu pe loc:
- Acuş, cuce, vom afla…
Nu sunt gâze-n el cumva?
GIRAFA
Huţa-huţa, pui-giraf,
Mai bun scrânciob nu se află!
Huţa-huţa, cu părinţii,
Dar nu mult, că îi dor dinţii!
MERGE, FUGE
Merge, merge
Elefantul greu
Fuge, fuge
Iepuraşul meu.
Merge, merge
Melcul cel încet.
Fuge, fuge
Vântul prin făget.
Merge, merge
Leneşul abia,
Fuge, fuge
Albinuţa mea.
ZMEUL
Am un zmeu, am un zmeu,
Ce sus zboară zmeul meu!
Bucuros e mândrul soare:
„Am primit şi eu scrisoare!”
CÂNTEC-GHICITOARE
- Pe deasupra satului:
Nunta împăratului!
Cine, cine o opreşte
Mult de ea se foloseşte!
Nunta, cu întregul neam,
S-a oprit, zum-zum, pe ram.
- Las-că ştim noi ce-i, ştim bine,
Este roiul de albine!
FARFURIA ZBURĂTOARE
Peste nucul din grădină,
Misterioasă,
Trece-o tainică lumină,
Misterioasă.
Eu o strig să vin-aproape,
Misterioasă,
Că-ntre noi şi ea încape;
Câinii pe copii nu-i muşcă,
Liniştiţi privesc din cuşcă,
Astfel şi acea lumină,
De cei mici nu se anină;
- Spuneţi cum o cheamă oare?
- Farfurie zburătoare.
JUCĂRIILE
Mi-am luat trei jucărele,
Bucuros m joc cu ele.
Cuţu nu-şi găseşte loc:
- Eu cu cine să mă joc?!
GHICI
Ce zvârli pe vânt
Şi nu cade jos?
(Pasărea)
GHICI
Malul e verde,
Apa e roşie,
Peştişorii – negri.
(Harbuzul)
HULUBAŞUL
Gru-gru-gru, hulubaş,
Gru-gru,gru, drăgălaş!
Stai că n-o să-ţi fac nimic,
Nu vezi că şi eu sunt mic?
ŢURŢURUL
Sub streaşina saraiului
Stă bomboana soarelui.
Stă-n amiază şi străluce…
- Dulce-i, soare?
- Tare dulce!
GHICI
Ce creşte
Cu rădăcina în sus?
(Ţurţurul)
IEPURAŞUL
Iepuraşul-avea de scris;
„Am găsit un pieptene”.
Iepuraşul-a scris greşit:
„Am găsit un pepene”.
GHICITOARE
Am un animal. E blând.
Se hrăneşte cu pământ.
Colţi de fier. Şi fălci la fel,
Mare lucru faci cu el.
(Excavatorul)
CHIŢ-CHIŢ
Nu vă bucuraţi, chiţ, chiţ,
Colo-n oală nu-i şorici,
Acolo-n oală, voi nu ştiţi
E un şmecher de pisic.
GHIOCELUL
- Bună vreme, ghiocel!
- Bună vreme, băieţel!
- Hai cu mine, eşti desculţ…
- Dacă noi suntem mai mulţi.
GHIOCELUL
- Ghiocele, cum o duci?
- Bine, dar nu am papuci.
- Ghiocele, cum o duci?
- Bine, dar nu am papuci.
- Eşti curat şi arătos.
- Cu omăt mă spăl frumos.
- Eşti curat şi arătos.
- Cu omăt mă spăl frumos.
- E vreo sărbătoare-n sat?
- Nu, dar vreau să fiu curat.
- E vreo sărbătoare-n sat?
- Nu, dar vreau să fiu curat.
GHIOCELUL
A ieşit un ghiocel,
Nimeni nu ştie de el,
Stă în pâclă tremurând:
„Singurel sunt pe pământ”.
Pâcla în amurg s-a dus,
Şi ies stelele de sus,
Bucurând pe ghiocel…
„Las-că nu sunt singurel.”
KIWI
Kiwi e o pasăre,
Kiwi, kiwi, kiwi,
Kiwi tare dragă mi-e,
Kiwi, kiwi, kiwi.
N-o văzui, de bună seamă,
Kiwi, kiwi, kiwi,
Dar îmi place cum o cheamă.
Kiwi, kiwi, kiwi.
MAMA
Mama coace pâine,
Soare în ferestre,
Soarele e unul,
Mama una este.
TATA
- Măi copile, nu eşti mic,
Ţii de mână pe tătic.
- Aşa-l ţin, nu că sunt mic,
Dar mi-e drag al meu tătic.
SORA
Am o soră mic-mică,
Gura ei – o floricică.
Ea nu ştie să vorbească,
Ştie numai să zâmbească.
FRATELE
Bucuraţi-vă, măi prunci,
Nu că-aveţi de toate –
Bucuraţi-vă atunci
Când aveţi un frate.
BUNICA
Tot mai mică, tot mai mică,
Cât o floare, o furnică,
Cât o lacrimă sub soare…
De ce oare, de ce oare?!
BUNICUL
Treaz ca pasărea, din zori,
Statuie cu miei, cu flori,
Aplecat puţin ca spicul…
Tare drag îmi e bunicul!
ZIUA ŞI NOAPTEA
Două fete poartă salbă,
Una-i neagră, alta-i albă.
Ne-ncetat se tot alungă,
Dar nu pot să se ajungă.
ZILELE SĂPTĂMÂNII
Şase potcoave-ncheiate
De meşter mare lucrate
Şi-o mână de bucurie,
Ghici, copile, ce să fie?
(Zilele săptămânii)
PRIMĂVARA
Iese iarba luminoasă,
Rândunica vine-acasă.
Cald e soarele-n câmpie
Ca un ou de ciocârlie.
VARA
Copt e bobul grâului:
Poama vrăbiuţelor!
Dulce floarea teiului:
Grâul albinuţelor!
TOAMNA
Bate toamna nucile,
Aureşte frunzele,
Îndulceşte merele…
Ce eşti trist, măi greier?!
IARNA
Fuga-fuga, cu fuguţa,
Iese-afară săniuţa!
Ninge, ninge, ninge, ninge,
Şi-a rămas în pom o minge!
OIŢA
Pe vale oiţa
Paşti ierbuliţa,
Floarea o lasă,
Că-i tare frumoasă!
CĂLUŢUL
Măi căluţ, eşti trist de tot.
Acuşi zahăr am să-ţi scot!
Iţi dau zahăr şi halva,
Numai nu fi trist aşa!
MĂRUL
A căzut un măr din ram,
Iar căţelul: – Ham-ham-ham!
-Măi căţele mititel
Nu se hămăie la măr!
FLOAREA-SOARELUI
Drag îmi e să spui:
„Floarea-Soarelui,
Sora-Soarelui,
Soarea-Soarelui!”
1 IUNIE
Floare de poveste,
Floare de petunie,
Ce frumoasă este
Ziua de unu iunie!
GREIERAŞUL
Cântă-un greier din aripă,
Greieraş, nu ţârâi,
Mama s-a culcat pe-o clipă
Şi o poţi trezi, Cri-cri!
Greieraşul fără casă:
„Uite nu mai ţârâi, jur,
Dar şi funza să nu cadă,
De ce cade ea, zur-zur?”
UNDE FUGI TU, VALULE?
- Unde fugi tu, valule?
- Către mare, malule!
- Unde urci tu, pomule?
- Către soare, omule!
- Ce aştepţi tu, pragule?
- Tot pe tine, dragule!
- Mulţumesc, prăguţule!
- Sărut picioruşele!
DECEBAL
Din dacic neam faci parte,
Din neamul brav şi sfânt.
Ca Decebal, de moarte
Să nu te temi nicicând.
ŞTEFAN CEL MARE
Pe Ştefan cel Mare şi Sfânt
Cânta-voi cu drag mereu.
El este şi fi-va oricând
Icoana neamului meu.
MIHAI VITEAZUL
Ageră, vitează-n toate,
Retezând duşmana gheară,
Spada lui făcea dreptate
Cu iubire pentru ţară.
ALEXANDRU IOAN CUZA
Decât neamul şi Unirea
Nu-i nimic mai scump pe lume.
Vom slăvi de-aceea pururi
Al lui Cuza Vodă nume.
PÂINEA
Pâinică frumoasă,
Din cuptor scoasă,
Pâiniţa cuminte,
Cu faţa fierbinte
Cu faţa măicuţei,
Cu mâna tăicuţei,
Ca soarele-n vară,
Ca bulgăru-n ţară!
CÂNTEC DE LEAGĂN
Nani-nani, copilaş!
Dragul mamei, fecioraş!
Că mama te-a legăna
Şi mama te-a căuta
Ca pe-o floare drăgălaşă,
Ca pe-un îngerel în faşă.
Nani-nani, cu mama
Că mama te-a descânta
Să te faci un viteaz mare
Ca domnul Ştefan Cel Mare!
(folclor)
(Selecţiuni din volumul GRIGORE VIERU, Albinuţa, Cartea Preşcolarului, Chişinău, Hyperion, 1991)
